Educația, cultura și bunele maniere în secolul 21

Educația și cultura sunt asociate cu bunele maniere și cu eticheta, dar mai avem bune maniere în secolul 21?

Suntem ființe sociale iar bunele maniere ne ajută să ne facem plăcuți în interacțiunea cu ceilalți. Literatura abundă în descrieri elegante legate de etichetă, mai ales a scriitorilor din secolele 19 și 20, a celor care au scris despre viața de la Curte sau despre canoanele aristocrației. Transpare rafinamentul literar de etichetă în romanele scriitorilor Oscar Wilde, Jane Austen, Edith Wharton, Sir Walter Scott și mulți alții. Un alt scriitor manierat este Balzac, cel care a reflectat viața pariziană a secolului 19, cu tot cu manierele sale.

În anul 1750, în Franţa, filosoful Jean-Jacques Rousseau a publicat un eseu despre „sălbaticul nemanierat“, definit ca omul care nu se spală pe dinţi şi nu foloseşte furculiţa.

În cartea „The Art of Eating”, scriitorul american, M. F. K. Fisher, susţine că nobilimea europeană a început să folosească manierele la masă din anul 1533.

Prima carte propriu-zisă de bune maniere se crede că a fost scrisă în preajma anului 2.400 înainte de Hristos, de către edilul Egiptului Ptah-Hotep.

În România putem considera ca prim Cod Etic „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”, una dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii române vechi.

Cât mai contează însă astăzi noțiunile de bază ale etichetei, precum:

• Politețea
• Respectul
• Buna-cuviință
• Arta vorbirii
• Comportamentul
• Ținuta

Pentru cei interesați de bunele maniere adaptate pentru contemporan, vă recomand cărțile:

1. „Sa învățăm bunele maniere!”, de Adina Grigore și Margareta Lauruc
2. „Codul bunelor maniere, pur și simplu”, de Laurentiu Florea
3. „Codul bunelor maniere astazi”, de Aurelia Marinescu
4. „Bunele maniere”, de Sabine Denuelle
5. „Ghid de bune maniere moderne”, de Dorothea Johnson și Liv Tyler
6. „Etichetă și protocol”, de Mariana Mion Pop
7. „Ghidul bunelor maniere”, de Sylvie Anne-Chatelet

Închei această introducere în etichetă cu citatul filosofului, scriitorului și juristului român de origine evreiască Nicolae Steinhardt care a scris în „Jurnalul fericirii”: „Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoși”.