SÎNT O BABĂ COMUNISTĂ, DE DAN LUNGU
Este una dintre cele mai traduse cărți românești, în peste 11 limbi străine, ale unui scriitor multipremiat, cu studii postdoctorale la Sorbona – Dan Lungu.
Cartea este scrisă pe mai multe fire temporale, din perspectiva Emiliei Apostoae.
Emilia Apostoae este o pensionară care a trăit bine în comunism, iar acum are griji materiale, așa să suspină melancolică amintindu-și de vremuri mai bune,
Emilia Apostoae se declară singură că e o babă comunistă și că înainte era mai bine. Citez „Acum avem de toate, dar nu avem bani de ele”
Ea locuiește într-un apartament cu soțul ei, Țucu, iar viața monotonă îi este dată peste cap atunci când fiica sa, ingineră cu nume de prințesă, Alice, o anunță că vine la București cu iubitul ei canadian.
Încep pregătirile frenetice, curățenie, mâncare, ba chiar Țucu văruiește cu entuziasm și pereții palierului din bloc. Din banii puși deoparte pentru înmormântare ia și-un ventilator.
Citez din carte:
„Pentru Ţucu am găsit un cos-tum bleumarin cu dunguliţe albe, de cînd era bunica fată mare, iar pentru mine o rochie cu buline ceva mai nouă, de cînd era lupul căţel şi bunicul băieţel. Arătam amîndoi minunat, de parcă eram împăiaţi.”
Eu nu i-am găsit cusur cărții „Sînt o babă comunistă”, de Dan Lungu și aveți grijă, se lasă cu hohote de râs.
Vă recomand să vedeți și filmul regizat de Stere Gulea cu scenariul scris de Lucian Dan Teodorovici. Actorii Luminiţa Gheorghiu (Emilia), Marian Râlea (Țucu) şi Ana Ularu (Alice) interpretează rolurile principale.
Referitor la titlu, vreau să precize că romanul este o ficțiune, nu este biografie, nici listă de cumpărături de la farmacie, așa că nu i se poate imputa scriitorului că face un elogiu comunismului, ci că a scris o carte grozavă, despre o babă comunistă și un comunism romanțat – nu-i unul și același lucru.
