DESPRE PETRE ȚUȚEA
S-a născut pe 6 octombrie 1902 în Boteni, Argeș. Filosof, eseist, jurist, politician, militant, doctor în economie politică și legionar, Petre Țuțea este cunoscut ca fiind Socrate român, datorită remarcabilului său talent de orator.
Apropo de doctorat, Petre Țuțea a afirmat mai târziu: „Am dorit dintotdeauna să fac o teză de doctorat cu tema „Aflarea în treabă ca metodă de lucru la români“.
A fost pro și apoi împotriva comunismului; a fost arestat de mai multe ori și a fost întemnițat timp de 13 ani în timpul regimului comunist din România. După ce a fost eliberat, Petre Țuțea a mărturisit: „M-a întrebat un anchetator: De ce ai vorbit împotriva noastră, domle? – N-am vorbit, domle. – Cum n-ai vorbit? – Păi împotriva voastră vorbeste tot poporul român. Ce să mai adaug eu? Si mi-au dat 20 de ani muncă silnică făra motive. Mi s-a prezentat
sentinta de condamnare ca să fac recurs. La cine să fac recurs, la Dumnezeu?”
Petre Țuțea nu a publicat nimic în timpul vieții, din cauza interdicțiilor regimului comunist, dar după căderea comunismului a cunoscut notorietatea. După dispariția sa întreaga sa muncă literară a văzut lumina tiparului în cărți precum: „Manifestul revoluției naționale”, „Bătrânețea și alte texte filosofice”,”Mircea Eliade”, ”Între Dumnezeu și neamul meu”, ”Omul – Tratat de antropologie creștină” (I-II), ”Philosophia perennis”, ”Reflecții religioase asupra cunoașterii”,”321 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea”, ”Neliniști metafizice”, ”Ultimile dialoguri cu Petre Țuțea” etc.
Ţuţea îi scria lui Cioran, într-o scrisoare: „Am o dorinţa să cumperi garsoniera mea, pentru că nu vreau să mor chiriaş: poate să-ţi servească vreodată la venirea ta în Bucureşti, împreună cu doamna. Este în centrul Bucureştiului, lângă Cişmigiu. Într-o proprietate a lui Cioran nu mă simt chiriaş.”
Tot el, despre Cioran a spus:
„Ceea ce e ciudat la Cioran nu e neliniştea de a fi om, ci neliniştea de a fi român”
„Ne nastem, trăim, ne îmbolnăvim, îmbătrînim si murim. Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de-a trăi. Singurul mod de-a evita nelinistea metafizică a cimitirelor este religia. Cu religia intri în cimitir în plimbare. Cu filozofia intri în cimitir – cum a intrat prietenul meu Cioran – prin disperare.”
„Cioran e o inteligenţă pură. Păi, pentru ca să te fâţâi ca el prin Paris, trebuie să ai inteligenţă. Că acolo inteligenţă este! Are o singură trăsătură inadmisibilă în fiinţa lui: e neconsolator.”
Până la sfârşitul vieţii a trăit extrem de modest, într-o garsonieră ajutat de câţiva prieteni care obţinuseră un mic ajutor bănesc şi mâncare de la Casa Scriitorilor.
Filosoful-orator a murit în 1991, pe patul de spital, în timp ce acorda un interviu jurnaliștilor. Trupul neînsufleţit al lui Petre Ţuţea a fost dus în satul natal într-o maşină care transporta morcovi, iar din casa sa şi până la cimitir sicriul a fost transportat cu un car tras de vaci.
De la el ne-au rămas și următoarele citate:
„În faţa lui Dumnezeu, geniul e văr primar cu idiotul.”
„Români! Nu vă mai alegeţi conducători care nu-şi iubesc ţara…”
La întrebările fundamentale “de ce?” şi “în ce scop?” aporetica rurală românească răspunde: “d-aia”.
